Vorbesc prostii si mananc mult rahat.Mda...Cam asta e parerea mea despre propria-mi persoana.Ma simt de parca mi-as fi ucis primul catelus primit la o varsta frageda de 8 anisori, fara sa fac nimic spre a-i dobori moartea.As dori sa ma bag intr-un mormant pentru cateva clipe cat sa stiu ca " uraganul " de reprosuri si repulsii din partea ta ma va ocoli fara sa-mi trezeasca greata si sila fata de ceea ce poti fi uneori...Si asta pentru ca doare.Sunt o javra...O javra proasta insa.
Si iata ca am atins si pragul superior... am invatat sa-mi inghit si cuvintele...speechless.Iar tu dai din gura in continuare...Asa, joaca teatru iubitule, atat stii.
About Me
- C
- Live your life in such a way that when your feet hit the floor in the morning, Satan shudders and says : "Oh shit, she's awake!"
luni, 15 septembrie 2008
Repulsie
luni, 1 septembrie 2008
Doleante de toamna
As sfasia tot intr-o secunda fara sa ma mai uit la ce anume, as arunca tot pe fereastra, as macelari tot ce este in jurul meu si la sfarsit m-as sfarteca si pe mine...undeva departe, in gol.
Am ajuns sa am o stare nevrotica. Ale nemultumirii valuri ma cuprind si ma baga la fund fara sa am voie sa respir. Ma simt pierduta. Ma simt urata. Daca as putea sa cuprind toate resentimentele intr-o unda de soc as lasa-o explodeze in mine, distrugandu-ma in mii de molecule, fragmente uitate ale unui ADN nefericit.Le-as imprastia apoi pe langa cei din jurul meu si le-as urla in ureche cat de ingrati au fost ca n-au stiut sa ma pretuiasca!I-as bantui si nu m-as lasa pana cand si ei la randul lor nu s-ar desface in mii de particule...ca si mine.Apoi intr-o miscare browniana, depasind viteza luminii i-as arunca pe toti in aceeasi "oala" impropriu spus, si i-as uita acolo pe veci.Termodinamica propriului organism ma indreapta catre idei fanteziste, ireale, fantasmagorice.Presiunea, volumul si temperatura nu isi mai stabilesc relatiile firesti.Nu stiu nimic despre viata iar viata nu ma stie nici ea la randul sau...Sunt un obiect.Incet imi pierd sufletul.Nu mai am putere sa investesc in mine.Ma simt ca o gaura neagra...Astept.
Am ajuns sa am o stare nevrotica. Ale nemultumirii valuri ma cuprind si ma baga la fund fara sa am voie sa respir. Ma simt pierduta. Ma simt urata. Daca as putea sa cuprind toate resentimentele intr-o unda de soc as lasa-o explodeze in mine, distrugandu-ma in mii de molecule, fragmente uitate ale unui ADN nefericit.Le-as imprastia apoi pe langa cei din jurul meu si le-as urla in ureche cat de ingrati au fost ca n-au stiut sa ma pretuiasca!I-as bantui si nu m-as lasa pana cand si ei la randul lor nu s-ar desface in mii de particule...ca si mine.Apoi intr-o miscare browniana, depasind viteza luminii i-as arunca pe toti in aceeasi "oala" impropriu spus, si i-as uita acolo pe veci.Termodinamica propriului organism ma indreapta catre idei fanteziste, ireale, fantasmagorice.Presiunea, volumul si temperatura nu isi mai stabilesc relatiile firesti.Nu stiu nimic despre viata iar viata nu ma stie nici ea la randul sau...Sunt un obiect.Incet imi pierd sufletul.Nu mai am putere sa investesc in mine.Ma simt ca o gaura neagra...Astept.
duminică, 31 august 2008
Amor Vascos ...
Ultima zi din vara lui 2008.Suna infricosator de aberant.
Valurile mintii mele creeaza un tsunami asupra tuturor asteptarilor,... idealuri se sting usor, dorinte se inabusa in al toamnei amar, iar inima mea sta infrigurata undeva acolo, ascunsa, asteptand o raza de soare s-o incalzeasca.
Mi se pare crud, sa se termine toata vara asa ... N-am apucat sa simt cum nisipul imi mangaie picioarele rumenindu-le usor, n-am apucat sa simt cum apa sarata a marii imi inunda corpul si-mi sareaza buzele, n-am apucat sa fac nimic.Am stat ca un soarec de biblioteca, ascunsa in dionisiacul asta pacatos.Mi-as fi dorit sa alerg libera pe-o plaja, sa ma dezbrac in fata soarelui fara griji, sa tip si sa-mi aud ecoul inauntrul muntilor, mi-as fi dorit sa iubesc natura si s-o las sa ma simta.Anul asta in schimb am fost tare egoista si n-am lasat-o.Simt cum mi se ingreuneaza simturile si-mi pierd din senzitivitate.Simt cum timpul mi se scurge greoi printre degete ,murdarindu-le de reprosuri si resentimente.Am fost uitata..
Valurile mintii mele creeaza un tsunami asupra tuturor asteptarilor,... idealuri se sting usor, dorinte se inabusa in al toamnei amar, iar inima mea sta infrigurata undeva acolo, ascunsa, asteptand o raza de soare s-o incalzeasca.
Mi se pare crud, sa se termine toata vara asa ... N-am apucat sa simt cum nisipul imi mangaie picioarele rumenindu-le usor, n-am apucat sa simt cum apa sarata a marii imi inunda corpul si-mi sareaza buzele, n-am apucat sa fac nimic.Am stat ca un soarec de biblioteca, ascunsa in dionisiacul asta pacatos.Mi-as fi dorit sa alerg libera pe-o plaja, sa ma dezbrac in fata soarelui fara griji, sa tip si sa-mi aud ecoul inauntrul muntilor, mi-as fi dorit sa iubesc natura si s-o las sa ma simta.Anul asta in schimb am fost tare egoista si n-am lasat-o.Simt cum mi se ingreuneaza simturile si-mi pierd din senzitivitate.Simt cum timpul mi se scurge greoi printre degete ,murdarindu-le de reprosuri si resentimente.Am fost uitata..
sâmbătă, 23 august 2008
Vorbe,
Vorbe de spus:
De spus ar fi foarte multe.Ca de exemplu, absenta mea de pe blog de aici... Da, recunosc ca mi-am tradat propriul blog pentru a-l initia pe altul.Un altul inceput alaturi de El.
De spus, ar mai fi faptul ca niciodata pana acum, n-am inteles de ce, pentru fiecare articol am facut cate o pagina de blog, diferita.Bineinteles, probabil pentru ca fiecare articol are o insemnatate, dar de ce asa de multe blog-uri si niciodata unul care sa fie pana la capat cu "jdemii" de articole? Tocmai de asta, astazi o sa incep iar sa ma dedic acestuia si o sa renunt la ideea de "jdemii de blog-uri" in favoarea unuia.
De spus, ar mai fi si faptul ca am cam renuntat la pseudonimul meu din viata reala.A cam venit timpul sa ma maturizez.Cat despre altele, trebuie sa recunosc, ca e o etapa noua pentru mine, deci mi-e frica.
De spus, ar mai fi si faptul ca n-am avut decat cateva zile libere si alea de sambata si de duminica in care sa ma linistesc alaturi de tine, dragul meu. A fost o perioada foarte agitata si sincera sa fiu, interactiunea dintre noi 24/7 nu ne-a facut bine niciunuia.Acum nu stim cum sa ne mai luam timp liber, separat. O sa trecem si peste asta, pentru ca tu ai sa ma intelegi ca de obicei si-o sa ma ajuti sa cresc in continuare.
Dar...mult a fost, putin mai este.Deocamdata atat.Voi completa data viitoare cu altele.Pe curand. De data asta, promit!
De spus, ar mai fi faptul ca niciodata pana acum, n-am inteles de ce, pentru fiecare articol am facut cate o pagina de blog, diferita.Bineinteles, probabil pentru ca fiecare articol are o insemnatate, dar de ce asa de multe blog-uri si niciodata unul care sa fie pana la capat cu "jdemii" de articole? Tocmai de asta, astazi o sa incep iar sa ma dedic acestuia si o sa renunt la ideea de "jdemii de blog-uri" in favoarea unuia.
De spus, ar mai fi si faptul ca am cam renuntat la pseudonimul meu din viata reala.A cam venit timpul sa ma maturizez.Cat despre altele, trebuie sa recunosc, ca e o etapa noua pentru mine, deci mi-e frica.
De spus, ar mai fi si faptul ca n-am avut decat cateva zile libere si alea de sambata si de duminica in care sa ma linistesc alaturi de tine, dragul meu. A fost o perioada foarte agitata si sincera sa fiu, interactiunea dintre noi 24/7 nu ne-a facut bine niciunuia.Acum nu stim cum sa ne mai luam timp liber, separat. O sa trecem si peste asta, pentru ca tu ai sa ma intelegi ca de obicei si-o sa ma ajuti sa cresc in continuare.
Dar...mult a fost, putin mai este.Deocamdata atat.Voi completa data viitoare cu altele.Pe curand. De data asta, promit!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)